Serialele provenite din afara Statelor Unite par să devină din ce în ce mai populare în ultimii ani, iar în plină grevă a scenariștilor americani lucrurile nu pot decât să ia și mai mult avânt. TIFF prezintă și anul acesta opt seriale din întreaga lume, mai puțin cunoscute sau care nu sunt încă disponibile pentru streaming în România, dar care merită un public la fel de numeros precum titlurile momentului. Și nu oricum, ci pe marele ecran!
Printre titlurile care s-au putut vedea zilele trecute se numără Spitalul și fantomele lui: Exodul (The Kingdom Exodus), a treia parte a trilogiei horror cult regizată de Lars von Trier, care, inspirat de David Lynch, și-a revizitat personajele 25 de ani mai târziu cu și mai mult umor și încă și mai mult grotesc, Blackport, un serial despre pescuit și corupție care a făcut furori anul trecut în Islanda, dar și lituanianul Ferma de troli (Troll Farm), despre o divă corporatistă care pune bazele unei ferme de troli, surpriză!, bine intenționați.
Astăzi, Arhitecta (The Architect), câștigător al unei mențiuni speciale în nou inaugurata secțiune Berlinale Series, ne trimite într-un Oslo distopic, în care orașul a devenit un loc dezolant din cauza chiriilor inaccesibile, cățeii sunt plimbați de drone, și nu poți sta în spațiul public mai mult de cinci minute fără să plătești. Mini-seria de patru episoade, care aduce aminte de Severance și o are în rol principal pe Eili Harboe, cunoscută din ultimul sezon al hitului HBO Successiunea, e dovada că esențele tari se țin în sticluțe mici.
După câteva filme hit or miss, Xavier Dolan, care la 19 ani lua Cannes-ul cu asalt cu debutul său Am omorât-o pe mama, îl adaptează din nou pe Michel Marc Bouchard, după Tom la fermă în 2013. O revenire la forma și stilul melodramelor care l-au consacrat, miniseria Noaptea în care Logan s-a trezit (The Night Logan Woke Up) îl găsește pe copilul teribil al cinematografiei canadiene reunindu-se pentru a șasea oară cu actrița Anne Dorval pentru o poveste desprinsă parcă din Sub Pământ S.R.L., și nu oricum, ci acompaniată de muzica lui Hans Zimmer, care-ți face pielea de găină.
E de neînțeles cum, după succesul cunoscut de Babylon Berlin și Dark, SF-ul german Suflete (Souls) nu a devenit un hit. Trei povești despre reîncarnare, bucle temporale și culte ale vieții de apoi dau naștere unui amestec exploziv de suspans – e unul dintre acele seriale la care nici nu apuci să înceapă episodul singur, că simți nevoia să dai play la următorul.
Marele câștigător de la Series Mania, Actorul (The Actor) se deschide cu una dintre cele intense (și amuzante) scene puse vreodată în scenă pe micul ecran. Provocator peste măsură, serialul se angajează într-un discurs complex ce reflectă într-o oarecare măsură situația artiștilor din Iran, care din cauza regimului de conducere autoritar, rămân fără moduri de a-și câștiga un trai decent din propria meserie.
În comedia neagră Oameni de bine (Good People), un veritabil Fargo belgian, Tom, un polițist, și Linda, proprietara unui salon de înfrumusețare, sunt amândoi în pragul falimentului. Prinși între ciocan și nicovală, cei doi încearcă să facă rost de bani printr-o escrocherie cu asigurări de viață. În mod previzibil, dar totuși incitant, problemele nu întârzie să apară. Sigur, lipsește zăpada, dar personajele ar putea oricând să emigreze într-un film de-al fraților Cohen.