Celebrul regizor român, numit de publicația Newsweek „una dintre cele mai îndrăznețe și provocatoare figuri de pe scena internațională”, ar fi împlinit anul acesta 100 de ani.
Născut acum 100 de ani, într-o zi de 7 iulie, multidisciplinarul Liviu Ciulei, care avea să fie numit de Newsweek „una dintre cele mai îndrăznețe și provocatoare figuri de pe scena internațională”, a regizat spectacole de teatru și filme, a fost actor, scriitor și arhitect, și a creat decoruri și costume de film.
Ca regizor, a adus o perspectivă politică textelor clasice pe care le-a pus în scenă. Don Shewey a scris despre el în The New York Times că, „deși împarte cu regizori iconoclaști precum Peter Sellars și Andrei Șerban o dorință de a aduce pe scenă cât mai mult din lumea contemporană cu putință, s-a format ca arhitect înainte de a deveni unul dintre cei mai importanți actori și regizori din teatrul românesc, iar luciditatea unui arhitect rămâne mereu o virtute primordială a muncii sale. Începe prin a reexamina la nivel microscopic fiecare piesă și apoi creează, replică cu replică, o interpretare nouă.”
Același talent s-a transmis și în filmele sale, realizate în paralel cu spectacolele de teatru. În anii ’50 își începe cariera de scenarist, pentru a debuta în 1957 și în regie de film cu Erupția. Trei ani mai târziu revine cu Valurile Dunării, după un scenariu de Francisc Munteanu și Titus Popovici, cu Irina Petrescu în primul său rol și o apariție din partea viitorului regizor Lucian Pintilie, care-l considera „cel mai deştept om pe care l-a cunoscut”. Deși acestea au vândut împreună peste șapte milioane de bilete, recunoașterea la nivel european a venit abia în 1964, cu Pădurea spânzuraților, adaptat după Liviu Rebreanu. Despre scena finală din capodopera sa, Ciulei spunea că este cea mai bună pe care a filmat-o vreodată. „Am zis că trebuie să facem ultima scenă într-un fel, pentru că vreau să iau premiul la Cannes.” Un an mai târziu, dorința i s-a împlinit: juriul prestigiosului festival îi acorda premiul pentru regie.
După acesta, însă, regia de film a căzut pe plan secund, fiindcă „nu i-a plăcut sau nu i-a convenit nicio [altă] propunere”. A continuat însă să joace în filme, iar în 1974 și-a făcut și debutul pe scena americană, la Arena Stage din Washington D.C., după ce regizorul Alan Schneider i-a descoperit opera în București și l-a recomandat lui fondatoarei Zelda Fichandler. Spectacolul Hamlet montat aici patru ani mai târziu a fost numit de The New York Times „triumful nu al unui sezon, ci al întregului deceniu”. A avut spectacole inclusiv pe Broadway, iar Teatrul Guthrie din Minneapolis a câștigat un premiu Tony sub conducerea sa în anii ’80. După Revoluție a revenit în România, regizând o serie de piese celebre, iar în 1990 a devenit Director de Onoare al Teatrului Bulandra, unde și-a făcut debutul cu peste 30 de ani în urmă. În 2010, când cele trei filme ale sale au fost prezentate în cadrul secţiunii 3 x 3, Ciulei a fost distins cu Premiul de Excelenţă TIFF.
O bornă importantă în evoluția cinematografiei românești și un moment marcant pentru cariera lui Victor Rebengiuc, Pădurea spânzuraților va putea fi revăzut sâmbătă, 10 iunie, de la 19:15 la Cinema ARTA.